noi, astia, romanii din exil nu suntem uniti.

24.
tu repeti de cate ori prinzi ocazia - si o prinzi des, ca esti iute de mana - ca noi, astia, romanii din exil nu suntem uniti.

ce nu inteleg eu, ce ti se pare ciudat in chestia asta? in definitiv, venim dintr-o tara in care ne furam/injuram/minteam unul pe altul, astfel incat faptul ca aici ne ignoram poate fi privit ca un prim pas pe drumul normalitatii.

de cate ori se gaseste cate un entuziast care incearca sa inchege ceva, apar repede anticorpii care il impiedica. e mai bine asa, dezbinati, par ei sa zica. si le dau dreptate; o comunitate romaneasca unita ar trebui sa fie ultimul lucru pe care ni l-am putea dori.

sa ma explic; e simplu, ne-am luat lumea in cap pentru ca nu mai suportam mediul respectiv, printre altele; dar si noi faceam parte din mediul respectiv. faptul ca cineva incearca aici sa puna bazele unei comunitati omogene nu face decat sa ne starneasca, inconstient, greata de a fi un roman intre romani.

chestia asta nu trebuie sa ne impiedice sa formam mici grupulete - pe criteriul similaritatii - care pot avea obiective comune, la un moment dat. adica, ce vreau eu sa zic aici e ca mi-ar place sa fac parte dintr-un grup in care sa ma simt in largul meu, nu dintr-o masa pe care sa o dispretuiesc.

a cazut toamna peste montreal

23.

a cazut toamna peste montreal, nelutzule si forumistii sunt cuprinsi de nostalgie.

aproape ca-mi vine si mie sa cad in capcana reveriilor: ma si vad copil, mergand la scoala, pe 15 septembrie, cu un buchet mare de ochiul boului, ca altceva nu se gasea prin gradina bunicii. il dadeam invatatoarei/dirigintei, ea se uita urat la mine si treceam astfel, peste emotiile inceputului.

eram naivi, nelutzule, eram atat de naivi incat nu intelegeam de ce nenea ala se freca cu prohabul de noi in tramvai. noi ne gandeam ca suntem atat de mici incat nu ne observa, in inghesuiala.

abia mai tarziu am aflat ce e ala un pedofil. si ne-am bucurat ca nu sunt multi;

apoi am emigrat, nelutzule, iar aici am fost surprinsi de numarul mare de cazuri de pedofilie. "la noi in sat nu erau atatia", spuneai tu; eram tentat sa-ti dau dreptate; apoi mi-am amintit cel putin trei situatii in care am avut de-a face cu pedofili. din fericire, nu s-a petrecut nimic grav, datorita imprejurarilor, dar mi-a trecut, asa, prin cap o idee: nu cumva la tine in sat pedofilii raman nedescoperiti? a incercat vreodata cineva sa sune la politie atunci cand a vazut vreun copil purtandu-se bizar? s-a aflat de alte cazuri de pedofilie decat cele in care copilul si-a luat inima in dinti si a vorbit? iar dintre cazurile acestea, cate au ajuns la cunostinta politiei si cate au ramas in familie?

nu vreau sa zic ca-s mai multi pedofili la tine in sat, nelutzule, nici nu as avea cum sa stiu asta, incerc numai sa daram un mit de-al tau: acela ca america de nord e plina de pedofili.

sinucigasii

22.
uite, nelutzule, vorbea cineva pe aici despre canadienii care se sinucid. mi-am amintit ca asta era unul dintre argumentele tale forte impotriva societatii care, daca nu te-a primit cu bratele deschise, macar ti-a lasat usile intredeschise, ca sa depinda de tine daca bagi umarul si intrii sau incepi sa plangi pe prag.

pai, nelutzule, asta nu-i neaparat rau. stiu ca, la tine in sat, omu prefera sa-si hacuiasca nevasta, vecinul, trecatorul imprudent, soacra, copii si sa zica dup-aia: "nu-mi pare rau, macar l-am terminat pe dujman. plus ca eram beat, asa ca nu se pune."

chestie care se intampla si pe aici, uneori, pentru ca-s multi d-astia ca tine, veniti din diferite sate ale lumii. sa ne gandim numai la ce spunea tovarasa wong, despre pistolarii emigranti. eu cred ca s-a apucat sa caute cauzele in directia gresita. cauzele vin cu ei de-acasa, aici numai se acutizeaza.

daca facem o mica comparatie a actelor de violenta gratuita, satul tau castiga detasat, nelutzule.

ce se intampla aici este pur si simplu un alt mod de a gestiona o situatie personala perceputa ca fiind de nesuportat. prefer asa, decat sa-mi iasa cu sapa la prasit pe strada. din statistici, reiese ca sinuciderile sunt precedate, in majoritatea cazurilor, de probleme cu drogurile, ceea ce ne vorbeste despre o persoana care si-a pierdut directia. iarasi, o mare parte dintre sinucigasi au probleme de sanatate mentala.

ia gandeste-te la asta, nelutzule, tu, care-mi spui ca societatea e de vina pentru numarul mare de sinucigasi: de ce majoritatea se sinucid toamna? e societatea mai nasoala toamna?

rezumatul stirilor

21.
m-am uitat, intr-una din zilele trecute, la stirile inregistrate de pe antena 1. daca ar fi sa fac un rezumat, ar suna asa:

membrii unei organizati ecologice au ramas blocati in liftul primariei; primarul a trecut pe acolo ca sa-i intrebe daca se simt bine.

mercedesa s-a maritat cu bmw; urmeaza o foarte interesanta evaluare a aurului si darurilor, in euro. ocazie cu care aflam ca jep-ul primit cadou nu valoreaza mai mult decat rochia de mireasa.

o gasca de interlopi a fost arestata cu ocazia unei perchezitii; tiganie, scandal, ziaristi agresati. politia, foarte respectuoasa fata de drepturile infractorilor, nu se baga.

ni se spune, apoi, ca becali tocmai a trecut prin centru.

sotia primarului dintr-o comuna oarecare agreseaza niste ziaristi. primarul zice ca nu raspunde de faptele ei. da satenii sunt suparati: cica primarita bate la ei ca la fasole.

monica si batranelul tocmai strabat valea prahovei cu masina. ea intreaba daca o iubeste, el confirma. ni se vorbeste, apoi, de valoarea de piata a masinii.

un tigan manelist fusese ridiculizat pentru ca, intrebat fiind daca a auzit de secspir, a raspuns ca nu se mai vede cu el din toamna trecuta, ca-i datoreaza niste bani. acum, manelistul este filmat intorcandu-se de la facultatea de drept, unde pare a fi un student eminent. ni se atrage atentia asupra valorii lantului de aur cu stema de mercedes la capat.

auzim, apoi, ca primul terorist al tarii tocmai a sters-o. ni se face o estimare aproximativa a averii respectivului.

cam astea ar fi, in mare, stirile zilei respective. nu-i nevoie de o indemanare deosebita ca sa extragi de aici valorile dupa care se ghideaza majoritatea consatenilor tai.

mi se pare cel putin caraghioasa, in aceste conditii, inversunarea cu care le gasesti tu defecte astora de aici; nu vii dintr-una din cele mai bune lumi posibile, nelutzule, nu ai nici cea mai mica idee despre cum ar trebui sa functioneze o societate. da-ti place sa gasesti vinovati pentru esecurile tale. e usor, nu cere efort si nici minte.

drumurile tale toate

20.
hai sa sporovaim putin despre drumurile tale toate; asfaltau astia parcarea din fata blocului si mi-am amintit ca se intampla si la tine in sat chestia asta, cam odata la patru ani.

ma gandeam, nelutzule, ca ati iesi mai ieftin sa puneti tot blocul mana de la mana si sa va luati un elicopter, decat sa schimbati bucsile si amortizoarele la dacii de 2 ori pe an; v-ati amortiza rapid investitia.

acuma sunt sigur ca si in aer v-ati claxona si v-ati arata degetul mijlociu, da partea buna e ca nu puteti cobora ca sa va luati la paruiala.

asta cu claxonatul, e tipica satului vostru si inca unor state aflate in acelasi stadiu de dezvoltare. ultima oara am locuit in blocul de vizavi de gara. n-ai idee la cate batai in mijlocul intersectiei am asistat.

mi s-a intamplat sa opresc la galben si sa ma trezesc amenintat de ala din spate, pentru ca nu am fortat trecerea. mi s-a intamplat de nenumarate ori sa fiu amenintat, de altfel. intr-una dintre dati, era cat pe ce sa ma aleg cu o ranga in cap pentru ca unu iesise de pe o strada fara prioritate si s-a infipt in mine. argumentul lui m-a lasat la fel de nauc cu m-ar fi lasat ranga: ba, nu ai vazut ca vin, de ce n-ai oprit?

toate astea pentru a vorbi despre respect in trafic. doua notiuni incompatibile, la tine in sat, nelutzule. de fapt, daca stau sa ma gandesc mai bine, respectul nu e compatibil cu aproape nimic, acolo.

hai sa ma arunc intr-un paradox: voi respectati doar lipsa de respect.

sa ne reintoarcem la capitolul "credinta"

19.
sa ne reintoarcem putin la capitolul credinta, nelutzule;

nu stiu e parere ai tu, adica stiu, dar prefer sa ma fac ca nu, dar bisericile alea care rasar ca ciupercile dupa ploaie sunt o adevarata jignire la adresa milioanelor de oameni care nu au o casa a lor. in timp ce 3 generatii din aceeasi familie se indeasa in acelasi apartament, in cartier se mai construiesc doua biserici.

in timp ce batranii sunt dusi cu forta la azil pentru ca nepotii lor nu au unde locui, noi punem de o catedrala a mantuirii neamului. as zice ca bisericile astea is construite peste morminte. mormintele sperantelor intr-un trai decent.

care-i diferenta intre a construi o biserica sau un bar? nici una; aceeasi lipsa de respect pentru omul amarat, care nu prea-si permite nimic dincolo de minimul necesar traiului. de fapt, daca ar fi sa ma gandesc mai bine, exista o diferenta: barul e o afacere cinstita.

nu ma intelege gresit, nelutzule, nu pledez pentru o tara fara biserici, insa dupa parerea mea sunt deja destule. as zice ca ar fi nevoie de spitale, mai degraba.

ce ma deranjeaza foarte tare e ca meleardarii de carton doneaza bani parohiilor, care mai pun de-un lacas, ignorand, impreuna, saracia crunta in care se zbat o parte dintre enoriasi.

adica, barosanii doneaza sume mari ca sa-si vada numele pe peretii unei biserici, da nu le-ar mari nici cu forta salariul minim proprilor angajati. ca sa nu mai zic ca uneori calca peste cadavre, la propriu; iar biserica legitimeaza aceasta stare de fapt.

daca privim din aceasta perspectiva, e ca si cum biserica s-ar lasa finantata de catre... dujman, ca sa nu folosesc termenul cel mai potrivit, care tot cu d incepe.

ceea ce nu e ok; iti poti imagina un spital finantat de catre o firma de pompe funebre? cam ce ti-ar inspira spitalul ala? ei bine, cam asta imi inspira si mie noile biserici.

ziua bicicletei

18.
pentru ca astazi este exagerat de frumos afara, am zis sa ne radem putin, nelutzule; mai ales ca avem si subiect de distractie: cica-i ziua bicicletei la tine in sat.

mai tii minte ce se intampla cand ne dadea noi cu bicicleta? cea mai simpatica replica, reluata sub diverse forme, suna cam asa: du-te ba in mortii matii in parc!

imi amintesc cu drag cand coboram eu drumul poienii in viteza si un domn exagerat de simpatic, pasager pe scaunul mortului al unei masini care venea din spate, a tinut sa-si manifeste solidaritatea fata de mine lovindu-ma cu ceva in cap. n-am cazut, nelutzule, am reusit sa-mi pastrez echilibrul; daca cadeam, azi nu eram aici.

imi amintesc, apoi, de taximetristul care tinea neaparat sa ma mangaie cu bata lui de baseball, pentru ca-i taiasem calea pe trecerea de pietoni.

si au mai fost multe altele; adevarul e ca-ti reduci drastic speranta de viata daca te incapatanezi sa circuli cu bicicleta prin sat. pe mine m-a salvat ingerul meu pazitor, care, daca a vazut ca nu ma invat minte, mi-a furat bicicleta din balcon.

violenta conjugala

17.
ma gandeam ca n-ar fi rau sa aruncam o privire asupra epidemiei de violenta conjugala de la tine din sat, nelutzule, ca prea-i maturata sub pres problema.

cum spuneam mai sus, femeia devine, deseori, proprietatea barbatului; daca e batuta, nu are unde sa mearga, la cine sa se planga si stie ca, daca cheama politia, militienii or sa fie foarte intelegatori cu masculul, ca doar si ei se intorc acasa si-si educa nevestele. in cel mai bun caz, militianul da o amenda. cum ar veni, tot pe femeie o pedepseste, pentru ca ea-i cea care se ocupa cu plata datoriilor si cu facutul pietei. barbatul sigur n-o sa-si rupa berea de la gura ca sa plateasca amenda.

si-uite asa, femeia se duce si ea la vecina, sau la vreo prietena sa se planga. care vecina sau prietena, de regula, ii arata ca se poate si mai rau: coaste, maini, picioare rupte.

da ce nu divorteza? - intrebi tu, mirat; pentru ca, nelutzule, daca divorteaza nu prea are unde sa mearga si din ce sa traiasca. pentru ca e constienta ca va trebui sa se cupleze cu primul venit ca sa-si permita o chirie, sa-si poata plati datoriile, samd. sigur ca uneori se aleg cu niste bani, da chestia asa nu schimba foarte mult datele problemei.

hai raspunde-mi tu la intrebarea asta: cum se numeste o femeie divortata la tine in sat? exact! se numeste curva. ii place ..... si nu i-a ajuns unul, mai vrea.

asa se vorbeste la tine in sat, nelutzule.

da de unde le stiu eu asa de bine, te intrebi tu; pai, printre altele, din proprie experienta: toti cei 5-6 prieteni din copilarie cu care mai tin inca legatura au trait asta, in familiile lor, in diferite grade.

"doamna serioasa... doresc cunostinta cadru militar.. masina...casa"

cam asa ceva ar iesi daca am face un rezumat al anunturilor de la rubrica matrimoniale.

iti inchipui cumva, nelutzule, ca domnii din cadrul armatei sunt deosebiti de gingasi si romantici? nu, nelutzule, nu sunt, dar femeile au ajuns sa accepte cate un centiron pe spinare, din cand in cand, in schimbul unui adapost si al unui venit sigur. asta-i, nelutzule, d-aia nu divorteaza: pentru ca nu s-ar descurca d.p.d.v. economic si pentru ca ajung sa vada ca normala cate o corectie, din cand in cand.

batranii

16.
sa vorbim putin despre batranii de la tine din sat;

dragii de ei, au un obicei tare simpatic. cum trec de o anumita varsta, isi cumpara sicriu, dantelutze si toate cele mai putin perisabile, pentru inmormantare. bunica, saraca, si-a cumparat tot ce stia ea ca trebuie pentru o inmormantare, (mai putin sicriul) de pe la 65 de ani; acum, bunica are 85.

adica, ea se astepta sa moara pe la varsta aia, pentru ca incepuse sa se simta inutila. asa cum inutili se simt mai toti batranii din satul tau, mai ales cei care nu sunt dispusi sa faca pe dadaca nepotilor lor. cum sa nu te simti inutil, cand o viata intreaga ai fost vita de povara, iar acum puterile te-au lasat?

inutili si calcati in picioare. situatia economica e de vina, ai spune tu. partial corect, nelutzule, da ia gandeste-te, de cate ori ai spus tu chestii de genul: al dracu, il cauta moartea pe-acasa si el face piata.

cu totii am auzit asta, nelutzule. pe batrani ii cauta moartea pe acasa, deci nu ar trebui sa mai iasa in lume, ca ne incurca.

un respect desavarsit pentru varsta senectutii razbate din toate sectoarele vietii sociale; mos, baba, hoasca, cotoroanta, cadavru ambulant, moartea-n vacanta, hodorog, ramolit, flescait, vrajitoare batrana, sac de oase, etc. toate astea sunt folosite pentru a sublinia respectul deosebit acordat oamenilor in varsta, acolo, la tine in comuna.

deci nici nu-i de mirare ca oamenii se simt inutili, nu-i de mirare ca sunt luati la suturi pe peste tot, ca li se incalca drepturile, ca sunt dati afara din casa de catre copii, nepoti, necunoscuti, sunt inselati, batuti, et.

nu-i de mirare ca-s tratati ca niste handicapati, ca-s nevoiti sa stea la cozi interminabile pentru medicamentele lor. in fine, nu-i de mirare ca se simt inselati de catre ceilalti si de catre stat. pentru ca chiar sunt.

aia e, mai nelutzule, in ultimii ani m-am gandit cu groaza ca s-ar putea sa nu reusesc sa plec din sat, drept pentru care voi fi nevoit sa infrunt zilnic situatii degradante, sa ma las calcat in picioare, jefuit, dispretuit.. intr-un cuvant, sa imbatranesc in romania. stima noastra si mandria.

conditia femeii

15.
m-am gandit, nelutzule, la ce mi-a spus consateanul asta al meu si gasesc ca a adus discutia intr-un punct interesant: nevoia de a fi vazut, de a te vinde. lucru care nu ar fi rau, daca s-ar petrece intre niste limite. da la tine in sat nu asa stau lucrurile.

la tine in sat, nelutzule, daca te uiti asa, in mare, ai zice ca idealul in viata al tinerelor fete este sa devina actrite de filme porno, iar al femeilor de peste 40 de ani sa se calugareasca.

lucru care ma duce cu gandul la conditia femeii acolo, la tine.

pe de o parte avem cateva batalioane de haine imbracate cu scopul de a descoperi ceea ce acopera, iar pe de alta, o armata de batice si de haine cernite. fara intentia de a jigni, pot spune ca avem, pe de de o parte, animale crescute pentru reproducere, iar pe de alta parte, animale de povara.

nu-i ciudat ca nu vorbeste nimeni de conditionarea asta? unde-i, bre nelutzule, femeia lipsita de griji, sigura pe ea, capabila sa ia decizii si sa-i spuna "nu!" sotului, sa-si schimbe job-ul cand are chef, sa iasa cu prietenele la un bar fara sa se sinchiseasca de gura lumii? iti spun eu unde e, nelutzule: in satele civilizate. nicidecum la tine in sat. la tine in sat femeia nu are prea multe de ales: curva sau gospodina. poate sa se angajeze, spui tu; e adevarat, nelutzule, poate sa se angajeze, da tot curva sau gospodina o s-ajunga. respectiv amanta sau presul patronului.

stii, e un obicei ciudat la voi in sat: femeia, dupa ce se casatoreste, isi cam pune cruce la viata; devine madam "sotul" adica nu mai este ana, maria, cristina, etc. ci devine doamna popescu, ionescu, georgescu.

e un subiect destul de delicat asta, avand in vedere ca ma implica si pe mine. adica, cat eram acolo, in sat, nu m-am gandit niciodata la chestia asta. a trebuit sa ma dau un pas inapoi ca sa-mi dau seama de faptul ca multe lucruri sunt strambe rau acolo. o parte le stiam, da uite ca ma vad pus in situatia de a decoperi mereu noi elemente care vin sa completeze ceea ce mie mi se parea oricum insuportabil.

imi aduc aminte, nelutzule, la inceputul facultatii, intr-unul dintre primele cursuri, unul dintre profesori s-a uitat asa, cu compatimire, la colegele mele - si aveam multe colege, cam 80% din anul respectiv - si a zis ceva de genul: "mi-e o mila cumplita de voi, cand va vad asa entuziaste, proaspete, puse pe treaba.. mi-e o mila cumplita cand imi imaginez cum o sa aratati peste cativa ani: cea mai mare parte dintre voi vor deveni gospodine, iar celelalte nevrozate" ce ne-am mai ras, nelutzule! cu lacrimi am ras! "al dracu profesoru asta", ne spuneam, "e haios".

si am uitat.

pana zilele astea, nelutzule, cand am realizat ca omul nu glumea; nu glumea deloc. din nefericire.

da de ce din nefericire, te intrebi tu, pai e chiar fain, fete frumoase, bune gospodine, ascultatoare..

nu-i asa, ma nelutzule; gandeste-te numai la faptul ca s-ar putea, atunci cand o sa decizi sa faci copii, sa iasa fete; cu ce inima o sa le cresti tu, cand ai dinainte o idee aproximativa despre ceea ce or sa devina? cu ce inima o sa cresti tu carne de tun pentru vreun mascul feroce de prin cartier?

litoralul

14.
ah, nelutzule, sunt asa de emotionat, de nici nu mai stiu pe ce tasta sa pun degetul prima oara. mi-am amintit de litoralul din sat de la tine: superb!

iarna.

in sezon, suficient de jegos incat sa goneasca turistii pe litoralul satului vecin.

ah, ce amintiri placute! mai tii tu minte cand ieseam noi seara, in gasca, sa cautam un restaurant si ne pierdeam ore in sir dezbatand, in fata fiecaruia, eterna problema: "oare astia dau rest?"

imi amintesc apoi de apa gelatinoasa, de un verde tulbure, care ma ducea mereu cu gandul la o imensa flegma. tu inotai cu placere, ma rog, te straduiai, si te intorceai foarte fericit la mal, insotit de salvamari, comunicandu-ne ca tocmai ai inghitit cam o vadra de apa. eu as zice ca doar jumate de vadra de apa ai baut, restul erau lichide de alta natura.

nu stiu cine facuse o observatie foarte interesanta: cica pe nici o plaja din satul tau nu-s mai mult de trei bude, care, teoretic, ar trebui sa fie asaltate de catre consumatorii de bere. da nu-s. iar consumatorii de bere par suspect de fericiti dupa ce ies din apa.

da-n general tu erai fericit pe litoral. tiganii vindeau porumb fiert, respectand la sange regulile de igiena; fetele pareau foarte relaxate, asa, topless, da sigur nu erau. asta pot sa zic ca-mi placea si mie, nelutzule, ar fi cam singurul lucru de care-mi amintesc cu placere.

rahatii pluteau fericiti, in apa calduta - nu, nu la turisti ma refer - salvamarii motaiau cu berea-n mana, foarte relaxati. in definitiv, menirea lor era sa aduca cadavrele la mal.

era si mai fain la nudisti: trei nudisti pe plaja si 50 de labari dotati cu binocluri, pe dealurile din jur.

da o sa mai discutam despre litoral, nelutzule, ca-s multe de zis.

hai sa vorbim putin de comertul de la tine din sat

13.
nelutzule, hai sa vorbim putin de comertul de la tine din sat, pentru ca stiu ca ai avut o taraba in piata centrala. daca ar fi sa rezum notiunea de comert in acceptiunea ta, ar iesi cam asa: vindem orice, nu conteaza ca-i defect, expirat sau putrezit, bagam cel mai mare adaos posibil si imputam angajatilor o vina oarescare - gasim noi - ca sa le platim doar jumatate din salariul.

sigur, o sa-mi zici ca nu-s toti la fel. sigur ca nu-s, da-s al naibii de multi astia ca tine. iliuta barosanu, miliardaru vostru de carton, de pilda, plateste angajatilor sai salariu minim si se plange de li se rupe oamenilor inima de mila, mai ca-s in stare sa-i imprumute niste bani din salariile lor amarate. iliuta se plange ca nu are bani deloc, ca i s-a stricat masina si e nevoit sa umble cu ea asa, da asta nu-l impiedica sa piarda zilnic, la cazino, dublul sumei pe care o plateste lunar angajatilor. plus ca masina lui de teren nu pare sa aiba vreun defect si chiar daca ar avea, mai are trei aliniate in fata vilei. sigur ca are si garaj, da garajul nu are usi transparente, din pacate, asa ca e nevoit sa si le tina pe strada.

vreau sa revin putin la religie, pentru ca te stiu foarte evlavios

12.
uite, nelutzule, astazi m-am trezit devreme, drept pentru care mi-am zis ca nu strica sa mai stam de vorba, asa, dimineata, pe stomacul gol.

vreau sa revin putin la religie, nelutzule, pentru ca te stiu foarte evlavios. stiu ca nu ratezi nici o noapte de inviere, asa cum nu ratezi nici cheful de dupa.

da ia spune, in afara de obiceiul asta si de crucile pe care ti le faci cand treci pe langa biserici, in ce altceva mai consta evlavia ta? adica, de ce te consideri tu credincios? faptul ca raspunzi la sondajele de opinie ca ai incredere in biserica nu inseamna nimic, de vreme ce nu prea ai relatii serioase cu institutia respectiva.

crezi in dumnezeu, zici tu; ok, de acord, dar cum iti manifesti tu credinta asta, in afara de crucile de care vorbeam? gigi, de pilda, care crede in alcool, e ranga tot timpul; se vede treaba ca el crede cu adevarat.

ce vreau eu sa zic, nelutzule, e ca la tine, acele cruci de care vorbeam nu se deosebesc cu nimic de scuipatu peste umaru stang atunci cand iti taie pisica neagra calea. adica, nu au nici o baza, da tu cezi ca e mai sanatos sa le faci, ca nu se stie, la o adica, la sfarsit, daca chiar exista d-zeu, sa poti sa-i spui, impacat cu tine insuti: "stiu ca am facut tampenii in fiecare amarata de zi din viata mea, da n-am ratat nici o biserica fara sa-mi fac cruce!" - chestie care o sa-l dea gata pe d-zeu, asa cum ti-a dat popa andrei in scris cand v-ati baut mintile in beci la tine.

stiu ca o sa te superi de numa ca nu scriu dumnezeu cu litera mare, da mai, nelutzule, io fac pariu ca el nu se sinchiseste foarte tare de regulile gramaticale. asa cum nu se sinchiseste nici de crucile tale. si nici nu se bucura de numa ca te vede de inviere in biserica, asteptand nerabdator sa se termine slujba, cu gandul la bairamu de dupa.

meseriasii din sat de la tine

11.
asa, mai nelutzule mai, mai trecu o zi peste noi. fuse si se duse.

in seara asta am pofta sa vorbesc despre meseriasii din sat de la tine; profesionisti desavarsiti. mai ales alecu, zidaru, caruia nu-i iesea nici un zid drept daca nu lua juma de vodca de dimineata. trecem peste faptul ca oricum nu-i ieseau exagerat de drepte, ca nu suntem carcotasi.

da-l mai stii pe fanel? a murit saracu, s-a daramat casa peste el cand s-a impiedicat de structura de rezistenta. no, fanel asta era de pomina. nu reusea nimeni sa-l convinga ca gresia vine pusa pe jos, iar faianta pe perete. el, sarmanu, se ghida dupa principiul "ce-i mai scump punem la vedere", principiu care, de altfel, nu-i strain nici de ceilalti consateni de-ai tai.

matusa-ta, maritza, de exemplu: de ce-i trebuie ei monitor in vitrina de la bufet? sigur, ea crede ca-i tv color, dar orice ar fi, nu-si are locul acolo.

un alt meserias e ion, birjarul satului. el are ceas cu doua tarife. te-ai astepta sa te incarce la orice ora cu tariful de noapte, ca-l stii cam hot. da nu, ion e un hot jmeker: el porneste amandoua tarifele si-ti face totalu la sfarsit. asta n-ar fi nimic, ca la tine in sat e o regula sa fi furat, mai rau e ca trebuie sa-i suporti muzica, in timp ce te dai cu capul de crucile atarnate de plafon. ca ion e credincios. din fiecare ban pe care-l fura de la client, pune 1% in cutia milei, sa-i dea d-zeu noroc.

ca tot veni vorba de credinta, nelutzule, imi permit sa schimb putin subiectul, ca si asta-i interesant.

ce m-a mirat foarte tare in satul tau e ca toata lumea-si face cruci cand trece pe langa biserica. mi-e si frica cand calatoresc cu troleu si-l vad pe sofer facandu-si cruci largi, cu amandoua mainile. ma consolez cu faptul ca are, totusi, picioarele pe frana. ca daca ar fi fost in stare sa-si faca cruce si cu picioarele, ar fi profitat, cu siguranta.

ce vreau eu sa zic este ca, privindu-l asa, de la distanta, ti-ai putea inchipui ca satul tau e cel mai potrivit loc de trait de pe intreg pamantul. ai zice ca nimeni nu fura, nu minte, nu inseala, nu injura. oh, sfanta naivitate! m-am dumirit, intr-un tarziu, de ce-si fac cruci.

nu te-ai intrebat niciodata, nelutzule, de ce tarile cele mai religioase sunt locurile pe care le numim adesea "iadul pe pamant"?

pentru ca religia nu-i numai un set de concepte morale, nu, e si un instrument de manipulare. si de automanipulare. si mi se pare ca asa e si in satul tau. daca lumea nu asteapta ca bunul dumnezeu sa ii pedepseasca pe ticalosi si sa le rezolve problemele, poate reuseau sa si le rezolve singuri. da ei inca il asteapta pe dumnezeu asa cum ii asteptau pe americani cu 50 de ani in urma.

ar mai fi multe de spus vizavi de religie. mai tin doar sa subliniez ca il inteleg acum pe marx, dupa ce l-am respins din principiu, inteleg ce vroia el sa zica prin faptul ca religia este opiumul popoarelor.

sa vorbim astazi despre manele

10.
nelutzule, stii ce ma gandeam? sa vorbim astazi despre manele. de mult tot aman, pentru ca stiu ca te doare tare subiectul, da imagineaza-ti ca eu sunt dentistul care-ti repara maseaua de minte; o sa te doara putin, dar apoi o sa fie bine.

"of ooooofff!", "auuuuu!!!" - asa incepe orice manea care se respecta.

cand florin salam incepe sa se vaite, apai e sigur ca iar l-au coplesti dujmanii. da tu, ma nelutzule, cand auzi aceste inaltatoare versuri, te gandesti la toate suferintele tale si-ti mai cade cate-o lacrima pe covorul persan. pentru ca tu, nelutzule, rezonezi ca si cainele lui pavlov.

cand te-a lasat bagaboanta, ai pus una clasica: "femeile e perverse, merge pa enterese" tu nu, nelutzule, tu esti un om vertical, incercat numai de sentimente nobile. la tine pana si nevoia de a merge la wc e un sentiment nobil. esti atat de nobil incat atunci cand mergi la profesioniste, nici macar nu te dezbraci, te deschei numa la slit. femeile astea.. le scapi doua carabe din dragoste si ele pleaca. nu inteleg ca nu tu esti de vina, ci soarta cruda.

ne intoarcem iar la faptul ca tot ce ti se intampla e mana dujmanilor sau a ghinionului, tu esti imaculat.

cand iei avansul, intri in bodega si faci cinste la toata lumea. esti boier. ai o gramada de prieteni. prietenii iti dedica "arunc cu banii sa moara dujmanii". numa ca ala care o sa moara de oftica a doua zi vei fi tot tu, nelutzule. vezi ce delicata-i granita intre prieteni si dujmani? daca ii ceri bani d-un pac de tigari lu vasile, care cu o zi in urma bagase patru beri si-o vodca din banii tai, asta-ti zice ca n-are. carevasazica, vasilica devine dujman. dar numai pana la urmatorul avans.

nu sunt sigur ca intelegi ce vreau eu sa zic aici, e vorba ca manelismul e pagubos. daca-ti plac manelele, trebuie sa te intrebi daca nu cumva ai o problema de atitudine. tu zici ca nu-i atitudine, e vorba de gusturi; da gusturile astea, nelutzule, tot de la atitudine pleaca. revoltatul asculta metal, baiatul de cartier - hip hop, debusolatul - manele, hip hop si metal si-asa mai departe.

cand iti merge rau e soarta de vina - in cazul in care dujmanii dorm - insa cand da norocu peste tine, ca atunci cand ai castigat la loto, e indiscutabil meritul tau. comportament evitant, ar spune un psiholog amator.

avem multe de vorbit pe tema asta, nelutzule, da lasam pe mai tarziu.

fiindca nu mai este exagerat de mult pana de sarbatori

9.
da sa lasam apropourile astea ieftine, nelutzule si sa ne concentram asupra problemelor noastre;

fiindca nu mai este exagerat de mult pana de sarbatori, m-am gandit sa-ti amintesc ce se intampla in sat la tine in perioada aia. pai, in primul rand, un turist neavertizat ar crede ca se afla pe front. daca se mai intampla ca turistul respectiv sa fie femeie si sa aiba gluga, devine tinta favorita a pocnitorilor. de fapt, e suficient sa fie femeie; ideal ar fi, insa, sa fie o femeie in varsta.

acuma nu vreau sa-ti stric distractia, dar nu ti se pare totusi caraghios sa stai ore intregi pe balcon, sa bei si sa arunci cu pocnitori in trecatori?

sarbatorile de iarna, nelutzule, am impresia ca-ti ofera ocazia ideala sa-i torturezi pe cei din jurul tau. astepti cu nerabdare senzatiile tari - ale victimelor, desigur - nu te mai multumeste sa sperii cate o amarata de batrana pe trecerea de pietoni, nu, ca nu-s sanse mari sa faca infarct.

trecand peste perversiunile la care-ti supui casetofonul, as vrea sa ne oprim putin asupra craciunului; mai nelutzule, poti sa-mi explici si mie de ce jumate de sat e la reanimare dupa masa din ajun?

ar mai fi niste chestii de discutat, referitor la spiritu de sarbatori la tine-n sat, da-i deja tarziu, asa ca lasam pe maine.

cat de frumoase sunt romancele

8.
asa, ma nelutzule, s-o mai dus o zi, hai sa mai stam noi asa, la un pahar de vorba;

imi vorbeai, deunazi, despre cat de frumoase sunt romancele si cat de urate is femeile de pe-aici; pai nu e meritul lor ca-s suple, nelutzule. ia sa le infometam si pe-astea de aici, sa le hartuim non-stop, la scoala, la servici, pe strada, acasa, sa le mai carpim din cand in cand cate una, asa, preventiv si sa vezi cum ajung, dragele de ele, fotomodele in numa cateva luni.

zici tu nelutzule, ca drumurile de pe-aici is mai proaste ca alea din satu tau. e drept ca-s de toata jena pentru o tara de nivelul canadei, da sa nu exageram, mai nelutzule. pai nu-ti mai amintesti tu cum iti legai usile de la dacie cu sarma, sa nu le pierzi in caz ca-ti cadeau pe drum? nu-ti mai amintesti cum te-ai intors odata numa cu sarma?

era si mai nasol cand ploua. groapa din fata casei tale se umplea cu apa si, daca ploaia dura mai mult, se pornea viitura.

hai sa facem o pauza, nelutzule, ca am pofta sa bag un "age of empires".

ii tot dai inainte ca astia n-au cultura

7.
hai sa-i dam cheie, nelutzule, ca mai avem drum lung de strabatut si am cam inceput sa-mi pierd rabdarea.

ii tot dai inainte ca astia n-au cultura, ca nu exista viata culturala in montreal. pai mai nelutzule, cine te-aude ar crede ca ti-ai petrecut viata l;a teatru si la filarmonica. dar eu te stiu bine nelutzule, stiu ca tu ai fost la teatru o singura data in viata ta, cand te-au dus cu scoala; aveai de ales, sa stai la chimie si fizica, sau sa mergi la teatru; si atunci n-ai facut decat sa-i deranjezi pe actori, ti se parea ca-i o gluma buna sa miauni si sa latri in sala.

singurul tau mijloc de culturalizare l-a reprezentat cinematograful, stiu ca ai vazut rambo III de patru ori. ca sa nu mai zic ca muzica ta preferata e maneaua, chestie care-mi da fiori.

maneaua, ma nelutzule, imi vorbeste despre sistemul tau de valori, despre simtul tau estetic. iar cand te-aud fredonand "as da zile de la mineeee.." imi vine sa ti le iau pe toate.

da o sa mai vorbim despre manea, nelutzule, ca am impresia ca-ti scapa efectele manelei asupra creierului.

te-am vazut cum mai tragi tu cate-o linie pe peretele sufrageriei

6.
si uite asa, nelutzule, mai trecu o zi, taras-grapis. lucrurile nu merg aproape niciodata pe-atat de repede pe cat ne-am dori, dar poate ca-i mai bine asa.

te-am vazut, nelutzule, cum mai tragi tu cate-o linie pe peretele sufrageriei, cand mai auzi cate-o sirena de salvare. si te-am auzit cum spui cu satisfactie: "io-te ca a mai murit un indian!" stiu, nici macar nu te feresti, da parca totusi, nelutzule, ai mers cam prea departe.

ii tot dai inainte ca astia nu au istorie; de parca te incalzeste pe tine cu ceva ca bunicu-tu a fost prizonier la rusi. pai saracu batran nici acum nu stie de ce luptau ei pentru tara taman in rusia. fac pariu ca daca cineva i-ar fi dat in loc de ordinul de concentrare o paine si-o sfoara de pamant, isi baga cu entuziasm picioarele in ea istorie.

si nu stiu ce sa zic, ma nelutzule, da daca tot ii dai inainte cu subiectul asta, sa nu uitam ca istoria de care vorbesti se rezuma la cateva partide de sex pe care rusii&turcii ni le-au administrat, de-am mers cracanati cateva secole; unii mai merg asa si astazi.

un alt fix de-al tau e ca astia-s murdari; pai mai, nelutzule, nu am intalnit atatia jegosi in toata canada cati am intalnit la tine acasa,cand ti-ai serbat incorporarea. doua ore a trebuit sa suport cantece de vitejie si urlete de "hai liberare!" ale unora care mai aveau ani buni pana la armata.

cand esti in toane bune, recunosti ca era de kkt locul tau de munca, ca seful, care, intamplator era vecin cu tine, te trimitea sa-i cumperi bere, sa-i speli masina, chestii d-astea. numa ca imediat iti revii si povestesti la toata lumea care sta sa te asculte cum aveai tu sofer la scara si secretara cu craci lungi. minti, ma nelutzule, minti asa ca o mare parte dintre emigranti. ai si tu dreptate in felul tau, aici nimeni nu stie ce ai fost in tara si, daca nu esti in stare sa faci nimic, macar sa te impopotonezi cu un iluzoriu trecut glorios.

si ii minti si pe aia din tara, care te intreaba cu ce te ocupi; "lucrez ca assistent manager intr-o firma de export" declari tu cu mandrie; juri ma nelutzule ca-i asa? sa-ti cada pizza din mana pe bombeul clientului daca minti?

ce sa-ti mai zic, nelutzule, e deja tarziu, ar fi cazul sa ma retrag la garaj. hai ca mai discutam maine;

facem noi sa fie bine.

mai tii tu minte cand vorbeam noi de alegeri, in 2004?

5.
nelutzule, astazi sunt foarte suparat. drept pentru care o sa fiu putin mai dur cu tine. mai tii tu minte cand vorbeam noi de alegeri, in 2004? tu ziceai ca ce, de ce sa-i votez p-astia, ca or sa vina si or sa-si faca plinu; mai bine ii lasam tot p-aia de pana acum, ca macar aia s-or imbogatit, poate or face ceva si pentru noi de-acum.

e drept ca pana la urma s-a dovedit ca nici aia noi nu au fost exagerat de buni, da nu asta-i ideea, ideea e ca tu ai un mod de a gandi al dracu de nepotrivit.

cu alte cuvinte, tu-mi ziceai ca oricat de rau a fost, da macar ne-am obisnuit cu raul asta, asa ca-i mai bine sa-l pastram.

asa ca nu ma mira faptul ca nu-ti iese nimic si dai vina pe astia de aici. mai ti tu minte reportaju ala facut la copsa mica, despre aia care s-au mutat de-acolo? cica o mare parte dintre ei au murit imediat dupa ce s-au mutat; nu au putut suporta aerul curat.

cu tine-i mai rau; nu numai ca nu suporti aerul curat, da nici macar pe aia care-l respira nu-i suporti.