o sa incep cu taficul urban, care e totalmente haotic. pietonii nu se sfiesc sa mearga pe strada iar vehiculele, mai ales motocicletele, nu au nici o jena sa mearga pe trotuar. la nevoie se circula si pe contrasens. mototaximetristul meu trecea de pe un sens pe altul sarind peste refugiul pietonal care despartea sensurile de mers si nu parea ingrijorat ca tocmai l-a calcat pe pantofi pe politistul de la circulatie care parea mai preocupat sa se fereasca de masini decat sa dirijeze ceea ce ei numesc circulatie. in alea aproape doua saptamani cat am stat acolo nu am vazut nici o femeie conducand vreun alt vehicul decat carute trase de magari.
am aflat si o istorie interesanta legat de chestia asta: o tipa ce strabatea tara cu un grup de prieteni mi-a povestit ca au avut mari probleme sa inchirieze o masina, pentru ca nici o companie nu vroia sa "riste" afland ca e si o femeie printre posesorii de permis.
in mare parte din locurile prin care am umblat, in orase, toaletele erau o gluma. gaseai tot ce gasesti si intr-o toaleta occidentala, atata doar ca nu functiona nimic. langa chiuveta te astepta galeata cu apa cu o cana in ea, iar langa wc o alta galeata cu apa. iar acolo unde robinetele functionau nu prea ma indemnam sa le folosesc caci, asa cum noi avem doua feluri de apa, calda si rece, ei au tot doua: verzuie si maronie. sigur, nuanta difera, in locurile scumpe apa avea un aspect aproape normal. de-aia e plin orasul de reclame pentru nu-stiu-ce pastila minune care purifica apa.
apropo de reclame, o observatie oarecum trista: in ele apar in general albi, mai ales la cele pentru proiectele imobiliare, condo-uri, vile, samd.
frapeaza felul in care sunt imbracate femeile pe strada, in oras: curat si extrem de decent. chiar prea decent. nu vezi fuste scurte si nici decolteuri indraznete. nu vezi nimic din lucrurile obisnuite in occident. femeile si barbatii iti lasa impresia ca sunt mereu imbracati ca pentru mers la biserica. in restul kenyei, oamenii se imbraca in portul traditional al tribului din care fac parte. mi-au lasat impresia ca is toti infasurati in paturi, difera doar culoarea, fiecare trib cu culoarea lui.
copii alearga mai pe peste tot dupa masinile cu turisti si cer bomboane. asa s-a intamplat si in cazul nostru, ceea ce la un moment dat, a facut-o pe o tipa din gasca noastra sa le strige ca nu exista bomboane la bord, caci daca ar fi existat le-ar fi mancat ea demult :)
ca tot veni vorba despre copii: am vizitat o scoala a tribului masaai, asezata in the middle of nowhere. grupul nostru a facut cadou copiilor o gramada de rechizite scolare si mi s-a parut foarte trist ca erau o multime de lucruri pe care copii le vedeau pentru prima data si nu stiau sa le foloseasca. profesoara a trebuit sa le ia ascutitorile pe care tocmai le primisera cadou deoarece nu stiau cum sa le foloseasca si isi bagau degetele in ele. o sa pun un video cu copii de la scoala aceea, caci, dreept multumire pentru cadouri, ne-au cantat niste cantece traditionale :)
interesant era si wc-ul scolii: o gaura in pamant. dar, spre deosebire de celealte "wc-uri" din kenya, gaura era foarte mica. ni s-a explicat ca e asa ca masura de precautie, sa nu cada copii inauntru. partea proasta era ca, fiind prea mica, copii mai faceau si pe langa..
am promis sa vorbesc despre piata masaai, dar parca nu am chef, e un episod neplacut din calatoria mea, o sa fac doar un scurt rezumat: am intrat in piata si o gasca de "bodyguarzi" au blocat iesirile si nu m-au mai lasat sa plec pana nu am cumparat niste nimicuri la un pret de vreo 5 ori mai mare decat altundeva. nu m-au amenintat si nu m-au bruscat, pur si simplu faceau un zid in jurul meu si ma impiedicau sa plec. singurul mod sa scap din "incercuire" ar fi fost sa ii imbrancesc si sa-mi fac loc cu forta, dar judecand dupa mutrele lor, am decis ca nu e strategia cea mai potrivita, caci probabil ar fi fost privita ca o provocare. am platit "taxa de fraier" si am rasuflat usurat ca am scapat relativ ieftin :D
am stat cu o zi mai mult decat prevazusem, in nairobi, caci avionul se defectase in timp ce asteptam decolarea. am fost cazati la hotelul lui gadafi, o culme a kitsch-ului, totul inauntru e aurit, incepand de la clante si robinete pana la usi.
ar mai fi o multime de povestit, dar nu imi mai vine nimic in minte pe moment. a fost o calatorie de care o sa imi amintesc mereu cu placere, ar fi si greu sa uit cat de frumoasa e savana impanzita de animale cat vezi cu ochii, de temperatura perfecta, de copacii parca sculptati de un artist extrem de talentat, de zgomotele fascinante si misterioase din timpul noptii, de maimutele prietenoase care vin si iti pipaie hainele, sa vada din ce material is facute :D etc.
si iata si video-ul de care ziceam. casa de productie "eu", septembrie 2013 :)
