monolog terapeutic (1)

boon; trebuie sa incep prin a spune ca-s prima generatie crescuta la oras. nu numai eu, toti prietenii din copilarie erau in aceeasi oala. am copilarit pe strada "partizanilor", in cartierul "tractoru". aveam prieteni care locuiau pe "proletarilor" si pe "tablei" desigur, tablagii si proletarii erau inferiori partizanilor, de-aia s-a intamplat de nenumarate ori sa ne incingem cu pietre, pana sa ajungem sa ne cunoastem. printre prieteni era unul pe care-l poreclisem tiki. habar n-am cine i-a zis prima data asa si nici nu stiu de la ce vine numele, da tot cartieru il stia de tiki. tiki asta era un nesuferit si jumatate, da la varsta aia nu prea faceam selectie. daca apucam sa schimb o vorba cu cineva, se chema ca suntem deja prieteni. tiki avea rude in germania si primea regulat pachet. pe chestia asta nu-si mai incapea in pene de mandrie si vroia sa fie sef la orice joc. il lasam sa fie sef pana se termina pachetul, apoi redevenea "hitleristu" (in paranteza fie spus, observ, mai nou, ca nu e neaparat nevoie sa fi copil ca sa dai porecle dintr-astea oamenilor) tiki avea si video, da nu prea putea sa se uite ca-l teroriza tac-su. da cum pleca zbirul de acasa, cum ne buluceam la usa "sefului" - observati ca, dintr-o data, nu mai era hitlerist. ne uitam la toate porcariile, da punctul forte il constituiau filmele porno. era destul de ciudat sa te uiti asa, fara sonor, da altfel nu se putea: trebuia sa auzim trabantul zbirului, in caz ca aparea pe neasteptate.

la tiki am vazut si primele reviste porno, da, din pacate, erau cu homosexuali. banuiesc ca tacsu avea ceva inclinatii, insa n-am nici o dovada. tot de la el luam si pif-urile, omul avea o colectie intreaga, ajungea sa-i zici: "ba, ce tare esti!" ca se topea tot si-ti manca din palma. ca niste diplomati ce eram, aveam toti reviste daruite de tiki. partea nasoala pentru el e ca era foarte dezvoltat pentru varsta lui - pe la 9-10 ani, ne-a aratat, foarte mandru, ca incepuse sa-i creasca parul pubian. binenteles ca l-am facut cum ne-a venit la gura pentru ideea aia cretina de a ne arata podoabele, da ne-am si ofticat: uite ba, al dracu hitlerist, dupa ce ca are video, pifuri si primeste pachete, acuma si asta! uite cum au unii de toate si altii nimic!

de ce zic ca era nasol de el din cauza ca era prea dezvoltat pentru varsta lui? pentru ca si-o lua pe coaja cel mai des. cel putin cand nu era danutz de fata, sa ne scoata din belea, care cum avea ceva cu noi il prindea si-l batea pe tiki. "p-astia mici ii inteleg" zicea agresorul, "da tu, ditamai galiganu, sa-mi zgarii masina? pai se poate?" si jap! freza tunsa numaru unu a lui tiki se inrosea instantaneu. partea haioasa e ca tiki era aproape cel mai mic dintre noi, ca varsta, da se vede treaba ca pachetele din germania si mancarea din belsug vin la pachet cu neplacerile, mai ales in lumea proletara.

asa cum banuiti, tiki era laudaros la culme. cand tac-su avea trabant, era clar ca una dintre cele mai bune masini din lume is trabanturile. sigur, ii ziceam noi, la trabant nu se pune problema in cat timp ajunge la 100 km/ora ci DACA ajunge la viteza aia. da pe tiki nu-l atingeau rautatile noastre. era genul de individ care daca nu minte exagereaza, dar o face cu atata convingere incat ajunge el insusi sa creada ce zice.dupa ce taica-su si-a vandut trabantul si si-a luat un audi vechi, pe care l-a tinut doi ani fara toba de esapament, audi-ul devenise, evident, cea mai buna masina din lume, chiar mai buna decat trabantul. avea o explicatie chiar si pentru lipsa tobei de esapament: era o masina sport si asa-s masinile sport in germania. initial ne-am straduit sa-i explicam ca masina lu tacsu era asa de ruginita incat nu mai avea unde sa sudeze toba, da cu tiki nu tin argumentele astea, el STIA.

nu stiu ce s-a mai ales de tiki, de altfel, e singurul dintre prietenii din copilarie cu care nu am mai pastrat legatura. era genul de individ cu care nu te imprietenesti decat din interes, mai ales ca devenise de-a dreptul patologic de la o anumita varsta. ultima informatie despre el dateaza de vreo 10 ani, cand i-am vazut odata poza in ziar; avea spatele invinetit, ii sfidase pe unii pe trecerea de pietoni si l-au batut aia de l-au schilodit. banuiesc ca intelegeti de ce stirea respectiva nu m-a mirat deloc;