tabara groazei

prima tabara am experimentat-o in vara de dinaintea clasei a doua. am fost la tulcea si a fost naspa. zaceam toata ziua si cantam cantece patriotice, ne plimbam cu vaporul si beam apa fiarta si racita. cabanutele in care am fost cazati aveau gauri in pereti, geamuri sparte si niste chestii ca niste plute de lemn acoperite de o saltea amarata, subtire si patata care, in jargonul taberei, se numeau paturi. faceam echipe. grupati pe zone si jucam fotbal. eu jucam in echipa ardelenilor si luam mereu bataie de la moldoveni care, culmea, mai jucau si in picioarele goale.cam asta era toata activitatea oficiala. in rest, ne caleam in luptele cu tantarii. dupa stingere mai auzeai inca vreo ora buna plesnituri de papuc in peretii baracilor, semn al ofensivei disperarii. m-am intors din tabara schelet ambulant, de-a apucat-o pe mama plansul cand m-a vazut. ca s-o linistesc, i-am zis ca are un fiu calit, devreme ce am fost unul dintre putinii care nu s-au imbolnavit acolo. cred ca de-aia tabara din tulcea a fost prima si singura tabara in care am mers (ar mai fi una, da asta s-a intamplat mult mai tarziu)