30.
sa vorbim putin despre cultul sefiei la tine in sat, nelutzule;
am dat o cautare pe google romania, pentru cuvantul "sef"; am gasit 2.300.000 de pagini; pentru cuvantul "cetatean", in schimb, n-am gasit decat 754.000 de pagini.
am cautat, apoi, "boss" si "citizen": 163 mil, respectiv 153 mil.
inteleg, deci, ca la tine in sat seful e de trei ori mai apreciat decat cetateanul. de parca n-am avut ocazia sa experimentez adevarul asta pe propria-mi piele.
"sefu, da si mie un ban!", "sefu, maine dimineata e gata, promit!", "hai, sefu, sa ne intelegem ca am copii acasa.."
sefu e un personaj important la tine in sat. el tine loc de institutie, oriunde s-ar afla. ca-i sef de gara, de militie sau de birou, sefu e cel care tine painea si cutitul, cel care face legea. ceea ce, desigur, ii determina pe muritorii de rand sa viseze la sefie; imi amintesc de o poveste misto cu o mica intreprindere care a dat faliment, pentru ca toti angajatii erau sefi, mai putin femeia de serviciu.
dar nu este suficient sa fi sef: e imperios necesar sa te si comporti ca atare, altfel iti pierzi respectul subalternilor. un sef care nu injura, nu loveste sau nu pedepseste nu-i sef. concetatenii tai au rezumat trasaturile sale esentiale in trei cuvinte: seful taie si spanzura.
eliminam, astfel, din start orice persoana cu bun simt si cu o bruma de respect pentru institutii, legi si cetateni din cursa pentru sefie. liderul trebuie neaparat sa fie mitocan, insensibil, coltos si politicos numai in fata superiorilor.
sa luam pilda liderilor satului tau: .. am avut intentia sa-i numesc, dar ii stii si tu foarte bine; poti sa spui tu, nelutzule, cu mana pe inima ca nu reprezinta poporul? poti tu sa spui ca idealul vostru de sef e un ins delicat, respectuos, inteligent, sincer, dar ca nu stiu cum naiba se face ca numa aia badarani, inculti si egoisti ajung sa va reprezinte?
aia e, mai nelutzule, am impresia relatia asta sef-subordonat e copia fidela a relatiei taran-bou in jug. adica, nelutzule, taranii au observat ca daca-si bat bine boul si il lasa namancat, asta incepe sa le stie de frica si lucreaza mai cu spor. d-aia nu se prea mira cand, odata ajunsi in fabrica, maistru se comporta cu ei exact asa cum se comportau ei cu boii lor, inainte sa vina colectivizarea.
asta-i modelul care se perpetueaza din mosi stramosi, d-aia ne jucam asa de bine rolul de sclavi prin tarlaua de capsuni a occidentului, d-aia, atunci cand avem ocazia sa ne luam viata in maini incepem sa bocim dupa sefu, care el le stia pe toate si nu mai era nevoie sa facem nici un efort.
da stii care-i faza cea mai caraghioasa? individul protesteaza impotriva conditiei sale de sclav in singurul moment al vietii lui cand i s-a redat demnitatea.
sa vorbim putin despre cultul sefiei la tine in sat, nelutzule;
am dat o cautare pe google romania, pentru cuvantul "sef"; am gasit 2.300.000 de pagini; pentru cuvantul "cetatean", in schimb, n-am gasit decat 754.000 de pagini.
am cautat, apoi, "boss" si "citizen": 163 mil, respectiv 153 mil.
inteleg, deci, ca la tine in sat seful e de trei ori mai apreciat decat cetateanul. de parca n-am avut ocazia sa experimentez adevarul asta pe propria-mi piele.
"sefu, da si mie un ban!", "sefu, maine dimineata e gata, promit!", "hai, sefu, sa ne intelegem ca am copii acasa.."
sefu e un personaj important la tine in sat. el tine loc de institutie, oriunde s-ar afla. ca-i sef de gara, de militie sau de birou, sefu e cel care tine painea si cutitul, cel care face legea. ceea ce, desigur, ii determina pe muritorii de rand sa viseze la sefie; imi amintesc de o poveste misto cu o mica intreprindere care a dat faliment, pentru ca toti angajatii erau sefi, mai putin femeia de serviciu.
dar nu este suficient sa fi sef: e imperios necesar sa te si comporti ca atare, altfel iti pierzi respectul subalternilor. un sef care nu injura, nu loveste sau nu pedepseste nu-i sef. concetatenii tai au rezumat trasaturile sale esentiale in trei cuvinte: seful taie si spanzura.
eliminam, astfel, din start orice persoana cu bun simt si cu o bruma de respect pentru institutii, legi si cetateni din cursa pentru sefie. liderul trebuie neaparat sa fie mitocan, insensibil, coltos si politicos numai in fata superiorilor.
sa luam pilda liderilor satului tau: .. am avut intentia sa-i numesc, dar ii stii si tu foarte bine; poti sa spui tu, nelutzule, cu mana pe inima ca nu reprezinta poporul? poti tu sa spui ca idealul vostru de sef e un ins delicat, respectuos, inteligent, sincer, dar ca nu stiu cum naiba se face ca numa aia badarani, inculti si egoisti ajung sa va reprezinte?
aia e, mai nelutzule, am impresia relatia asta sef-subordonat e copia fidela a relatiei taran-bou in jug. adica, nelutzule, taranii au observat ca daca-si bat bine boul si il lasa namancat, asta incepe sa le stie de frica si lucreaza mai cu spor. d-aia nu se prea mira cand, odata ajunsi in fabrica, maistru se comporta cu ei exact asa cum se comportau ei cu boii lor, inainte sa vina colectivizarea.
asta-i modelul care se perpetueaza din mosi stramosi, d-aia ne jucam asa de bine rolul de sclavi prin tarlaua de capsuni a occidentului, d-aia, atunci cand avem ocazia sa ne luam viata in maini incepem sa bocim dupa sefu, care el le stia pe toate si nu mai era nevoie sa facem nici un efort.
da stii care-i faza cea mai caraghioasa? individul protesteaza impotriva conditiei sale de sclav in singurul moment al vietii lui cand i s-a redat demnitatea.
No comments:
Post a Comment