32.
bai nelutzule, iarta-ma ca-ti stric bucuria, acum ca s-a mai intamplat ceva nasol pe-aici prin iad, da tocmai am auzit ca s-o organizat francofonia in satul tau, si vroiam sa te intreb cati bani au facut fetele;
hai ba nelutzule, ca glumesc; vroiam sa iti vorbesc despre transportul in comun, de fapt. imi amintesc ce exercitii de viteza/rezistenta/indemanare bagam dimineata, cand eram eu mai mic si foloseam autobuzul;
mai intai, simteam incordarea generala, cand autobuzul aparea la orizont; apoi, priviri repezite, de animal de prada, prin care fiecare-si evalua adversarii din preajma. tensiunea crestea cand autobuzul se apropia suficient de mult ca sa vedem ca oameni stau pe scara. asta era punctul culminant pentru batranii mai slabi de inima; unii dintre ei nu rezistau socului.
apoi autobuzul oprea in statie: in 25% dintre cazuri. atunci se dezlantuia urgia: "bai, nu da la operatie!", "nu mai trage domne, ca-mi rupi haina!!", "avansati, bai, nu vedeti ca-i lume pe scara? 'tu-va muma-n cur de hodorogi!", "stai, maica, ca ma calci pe cap.." etc. atunci, abia atunci, realizai cate parale faci. in situatii dintr-astea se calesc oamenii. e clar ca ala care arunca batrana lesinata jos ca sa-i ia locul are cele mai multe sanse sa se realizeze in satul tau.
partea misto incepe in momentul in care se urca controlorii. doi tigani cu mutre de cioclii si doi baieti burtosi de cartier; echipa de soc, special aleasa pentru a aplica legea. unul dintre ei prinde un mos de gat taman cand omul ajunsese langa compostor. "ce faci bai, furi statu?" "huoo! la munca! nenorocitilor!" - reactioneaza multimea fara bilet. aia cu abonamente se retrag discreti dintre controlori si ceilalti beligeranti. o batrana incepe sa loveasca isteric cu poseta. un tigan ii da una peste batic si o linisteste pentru o lunga perioada de timp. se apropie statia; aia fara bilete se retrag inspre usi. autobuzul opreste, usile se deschid: aia fara bilet o iau la fuga. controlorii prind doi cetateni supraponderali si-un copil, ii inghesuie intre doua chioscuri si incep negocierile. autobuzul pleaca iar potentialele victime rasufla usurate. o noua zi incepe, de-acum; ce-a fost mai greu a trecut.
sa ne comportam civilizat, cetateni! nu aruncati biletele compostate pe jos! uniunea europeana e cu ochii pe noi. iar noi cu ochii pe portofelul ei.
bai nelutzule, iarta-ma ca-ti stric bucuria, acum ca s-a mai intamplat ceva nasol pe-aici prin iad, da tocmai am auzit ca s-o organizat francofonia in satul tau, si vroiam sa te intreb cati bani au facut fetele;
hai ba nelutzule, ca glumesc; vroiam sa iti vorbesc despre transportul in comun, de fapt. imi amintesc ce exercitii de viteza/rezistenta/indemanare bagam dimineata, cand eram eu mai mic si foloseam autobuzul;
mai intai, simteam incordarea generala, cand autobuzul aparea la orizont; apoi, priviri repezite, de animal de prada, prin care fiecare-si evalua adversarii din preajma. tensiunea crestea cand autobuzul se apropia suficient de mult ca sa vedem ca oameni stau pe scara. asta era punctul culminant pentru batranii mai slabi de inima; unii dintre ei nu rezistau socului.
apoi autobuzul oprea in statie: in 25% dintre cazuri. atunci se dezlantuia urgia: "bai, nu da la operatie!", "nu mai trage domne, ca-mi rupi haina!!", "avansati, bai, nu vedeti ca-i lume pe scara? 'tu-va muma-n cur de hodorogi!", "stai, maica, ca ma calci pe cap.." etc. atunci, abia atunci, realizai cate parale faci. in situatii dintr-astea se calesc oamenii. e clar ca ala care arunca batrana lesinata jos ca sa-i ia locul are cele mai multe sanse sa se realizeze in satul tau.
partea misto incepe in momentul in care se urca controlorii. doi tigani cu mutre de cioclii si doi baieti burtosi de cartier; echipa de soc, special aleasa pentru a aplica legea. unul dintre ei prinde un mos de gat taman cand omul ajunsese langa compostor. "ce faci bai, furi statu?" "huoo! la munca! nenorocitilor!" - reactioneaza multimea fara bilet. aia cu abonamente se retrag discreti dintre controlori si ceilalti beligeranti. o batrana incepe sa loveasca isteric cu poseta. un tigan ii da una peste batic si o linisteste pentru o lunga perioada de timp. se apropie statia; aia fara bilete se retrag inspre usi. autobuzul opreste, usile se deschid: aia fara bilet o iau la fuga. controlorii prind doi cetateni supraponderali si-un copil, ii inghesuie intre doua chioscuri si incep negocierile. autobuzul pleaca iar potentialele victime rasufla usurate. o noua zi incepe, de-acum; ce-a fost mai greu a trecut.
sa ne comportam civilizat, cetateni! nu aruncati biletele compostate pe jos! uniunea europeana e cu ochii pe noi. iar noi cu ochii pe portofelul ei.
No comments:
Post a Comment