36.
uite ma nelutzule, de un lucru imi pare rau: am parasit satul si nu am fost si eu odata la o vrajitoare; e drept ca mi s-a urcat odata una in masina, la semafor, ca uitasem sa incui. mi s-a asezat in dreapta si, pana sa-mi recapat graiul, mi-a prezis ca in doi ani o sa plec la limbi straine. a sters-o inainte sa apuc eu sa inconjor masina sa o smulg afara, da ma gandeam, asa, ca uite ce chestie misto am ratat; nu ca mi-a ghicit ca plec, asta as fi fost si eu in stare sa-mi ghicesc, da poate invatam niste descantece, s-arunc blestemu pe bell, ca tot veni vorba.
mi-am amintit, vroiam sa vorbesc despre superstitii. sigur, o sa-mi spui, si astia de aici sunt superstitiosi; stiu. esti multumit?
imi amintesc cu drag de varul x, a carui nevasta tocmai ce nascuse. merg si eu, ca tot omul in vizita, cu-o floare si-o bomboana, ciocan la usa, mi se deschide, dau sa intru dar x imi pune mana-n piept si-mi zice sa scuip sa nu-l deochi p-ala mic. binenteles ca o iau ca pe o gluma, intru, dam de dusca o cafea, incercam sa ne conversam, dar nu iese nimic; astia se uita la mine ca la un asasin in masa. putin stingher, imi amintesc de o presupusa intalnire si ies, rasufland usurat.
credeam ca asta a fost totul; dar nu, fusese doar inceputul. copilul s-a dovedit bolnavicios, ceea ce, in mintea lor, avea directa legatura cu faptul ca nu am scuipat atunci cand cu vizita. l-am sunat pe x sa-l intreb daca e adevarat ce am auzit; asta-mi confirma. bine, zic, uite, vin acum la tine si scuip tot ce crezi tu de cuviinta ca trebuie sa scuip. prea tarziu, zice x, raul e deja facut. mai, zic eu, dar voi ati fost cu copilul la medic? am fost, zice si cica nu are nimic. l-am dus si la preot, si parintele ne-a zis ca cineva i-a lega norocul.
am inchis, nauc. mi-era clar ca eu sunt ala care i-a legat norocul. m-am vazut nevoit sa ma recunosc depasit de situatie. las sa treaca ceva timp, mi-am zis si o sa se rezolve de la sine. nu s-a rezolvat nici pana in ziua de azi. ba mai rau, dupa cateva luni, o cunostinta comuna m-a informat ca, la o bauta cu baietii, x s-a jurat ca o sa se razbune daca ii moare copilul.
v-ati prins, desigur, ca nu a murit. acum are aproape trei ani si habar nu are ca cineva i-a legat norocul, la nastere.
uite ma nelutzule, de un lucru imi pare rau: am parasit satul si nu am fost si eu odata la o vrajitoare; e drept ca mi s-a urcat odata una in masina, la semafor, ca uitasem sa incui. mi s-a asezat in dreapta si, pana sa-mi recapat graiul, mi-a prezis ca in doi ani o sa plec la limbi straine. a sters-o inainte sa apuc eu sa inconjor masina sa o smulg afara, da ma gandeam, asa, ca uite ce chestie misto am ratat; nu ca mi-a ghicit ca plec, asta as fi fost si eu in stare sa-mi ghicesc, da poate invatam niste descantece, s-arunc blestemu pe bell, ca tot veni vorba.
mi-am amintit, vroiam sa vorbesc despre superstitii. sigur, o sa-mi spui, si astia de aici sunt superstitiosi; stiu. esti multumit?
imi amintesc cu drag de varul x, a carui nevasta tocmai ce nascuse. merg si eu, ca tot omul in vizita, cu-o floare si-o bomboana, ciocan la usa, mi se deschide, dau sa intru dar x imi pune mana-n piept si-mi zice sa scuip sa nu-l deochi p-ala mic. binenteles ca o iau ca pe o gluma, intru, dam de dusca o cafea, incercam sa ne conversam, dar nu iese nimic; astia se uita la mine ca la un asasin in masa. putin stingher, imi amintesc de o presupusa intalnire si ies, rasufland usurat.
credeam ca asta a fost totul; dar nu, fusese doar inceputul. copilul s-a dovedit bolnavicios, ceea ce, in mintea lor, avea directa legatura cu faptul ca nu am scuipat atunci cand cu vizita. l-am sunat pe x sa-l intreb daca e adevarat ce am auzit; asta-mi confirma. bine, zic, uite, vin acum la tine si scuip tot ce crezi tu de cuviinta ca trebuie sa scuip. prea tarziu, zice x, raul e deja facut. mai, zic eu, dar voi ati fost cu copilul la medic? am fost, zice si cica nu are nimic. l-am dus si la preot, si parintele ne-a zis ca cineva i-a lega norocul.
am inchis, nauc. mi-era clar ca eu sunt ala care i-a legat norocul. m-am vazut nevoit sa ma recunosc depasit de situatie. las sa treaca ceva timp, mi-am zis si o sa se rezolve de la sine. nu s-a rezolvat nici pana in ziua de azi. ba mai rau, dupa cateva luni, o cunostinta comuna m-a informat ca, la o bauta cu baietii, x s-a jurat ca o sa se razbune daca ii moare copilul.
v-ati prins, desigur, ca nu a murit. acum are aproape trei ani si habar nu are ca cineva i-a legat norocul, la nastere.
No comments:
Post a Comment